Centre for Romanian Studies

Centre for Romanian Studies header image 1

Curierul Romanesc, Suedia (nr 4, 2009): Interviul luat de Silvia Constantinescu autorului Antologiei ‘Blouse Roumaine -the Unsung Voices of Romanian Women’ (partea III-a):

February 13th, 2010 · No Comments · Books, Diaspora, PEOPLE, Reviews

"Curierul Romanesc", Sweden, a Romanian Language Quarterly, Oct-Dec 2009

"Curierul Romanesc", Sweden, a Romanian Language Quarterly, Oct-Dec 2009

Curierul Romanesc, Suedia (nr 4, 2009):

Interviul luat de Silvia Constantinescu autorului Antologiei

‘Blouse Roumaine -the Unsung Voices of Romanian Women’

(Partea III-a):

Doamna SilviaConstantinescu (Suedia). Courtesy: Octavian Ciupitu

S.C.: O lucrare de referinta ca aceasta pe care ati realizat-o are marele merit ca informeaza rapid mai întâi persoanele care studiaza – elevi, studenti, cercetatori si apoi pentru ca informatiile date de acest tip de lucrari fiind clare si concise persista în memoria cititorului. Ca om de specialitate consider “Blouse RoumaÎne – the Unsung Voices of Românian Women” o lucrare care n-ar trebui sa lipseasca din nici o biblioteca, cu atât mai putin dintr-o biblioteca româneasca. De aceea va sfatuiesc sa nu va mai adresati Institutelor Culturale Român de ori unde ar fi ele, si sa trimiteti informatii si oferte despre aparitia acestei lucrari la bibliotecile universitare si populare din lumea întreaga si institutiilor care achizitioneaza carti pentru a le vinde intern, de tipul celei din Suedia, BTJ-serviciul bibliotecilor.

Aici sunt interesatii! Intelectuali, persoanele particulare intersate sunt putine la numar, dar ca material de studiu, de informare despre România, ar trebui s se gaseasca în toate bibliotecile. În Suedia cumparatorul de baza este biblioteca, mai ales ca o carte astazi costa o avere!

Si ca sa va plâng si eu pe umar vreau sa va povestesc ca în urma cu circa 10 ani, eu, sotul meu, arhitectul Octavian Ciupitu, si una din fiicele noastre, Anne-Marie Ciupitu, doctor în medicina, am realizat primul CD-ROM din lume despre viata si activitatea lui Alfred Nobel –”a multimedia presentation”, în 5 limbi. Având ca sponsor întreprindrea BOFORS, a fost posibil financiar ca lucrarea sa fie facuta cadou si câtorva biblioteci si persoane particulare, culturale din România. Nimeni din acestia nu au multumit autorilor, spre deosebire de M S. Regina Angliei, M S Regele Spaniei, M.S Regele Mihai, Presedintele Statelor Unite, Bil Clinton, Jacques Chirac, Presedintele Fran]ei, Presedintele Irlandei, Mary Robinson, Primministrul Canadei, si multi altii, pe care-i poti citi daa` intri la CURIERUL ROMÂNESC. Românilor li se cuvenea. ”Astia din exil, aveti obligatia sa-i ajutati pe cei de acasa!” Spuneti-mi cum a fost primita lucrarea de public?

C.R.: Desigur am întâlnit si reactii negative ale unor persoane care voiau sa transforme o antologie întreaga într-o biografie personala, în detrimentul celorlalte biografii, sau pur si simplu, exagerând valoarea personala; alte persoane care au obiectat si voiau sa dicteze selectia care am facut-o, ceea ce am rezistat ferm, dar politicos. Toata aceasta gestatie a durat peste sapte ani, în medie circa trei ore pe zi. Sigur ca m-am confruntat si cu invidia unor cercetatori care isi arogau monopolul unui subiect sau al unui personaj din antologie. Lista este mult prea lunga pentru a enumera asemenea dialoguri, în unele cazuri pe atât de hilare pe cât de neverosimile.

S.C.: Ce alte probleme v-a ridicat editarea acestei antologii?

C.R.: Marele dezavantaj al unei antologii pentru un autor este ca proiectul reprezinta o lucrare “vie” care trebuie în permanenta adus la zi. Ori în mod inevitabil întârzierile cauzate de factori care nu puteau fi optimizati sau controlati rezultau în necesitatea unor modificari sau adausuri de informatii. Din acest motiv “Blouse Roumaine” nu pretinde a fi si nu poate fi complecta, însa este în schimb o baza de la care un cititor interesat îsi poate construi în continuare un cadru de cercetare.  În pofida editarii antologiei de mai multi voluntari este clar ca se vor fi strecurat si unele erori editoriale care vor fi în continuare corectate si transmise gratuit cumparatorilor în editii ulterioare.

S.C.: Eu am ramas cu pasiune pentru cartea pe hârtie; am placerea rasfoirii unei carti, iar cea pe care a-i realizat-o se potriveste de minune unei tiparituri. Când apare o editie tiparita?

C.R.: Ideea unei editii brosate nu este abandonata, dar ea necesita obtinera unui suport financiar. Productia unui tiraj redus pentru o carte de 1100 de pagini este peste masura de scumpa –  circa 50 de lire sterline (65 de dolari) înainte de a adauga valoarea comerciala a exemplarului si posta). Global, în acest calcul nu pun la socoteala timpul personal si am luat o decizie constienta de a marca un pret sub nivelul costului  commercial.

S.C.: Ce doresti sa mai adugi?

C.R.: Desigur pe parcursul proiectului a existat un conflict de interes direct cu profesia mea: aceasta a necesitat o asceza si poate pe undeva a fost si un refugiu, un mod de compensare al acelui complex de apartenenta  la ”o tara mica”. Sper ca acest efort sa nu fi fost irosit si sa  reprezinte atât penru români cât si penru straini o curba de înitiere pasionanta asa cum a fost si pentru acest autor, motiv pentr care nu regret drumul  anevoios si sinuos care a trebuit sa îl parcurg. Sper ca pentru românii din România antologia sa deschida noi perspective asupra istoriei si culturii românesti în special asupra acelor aspecte mai putin cercetate ale diasporei românesti asupra careia s-a practicat decenii întregi o conspiratie a tacerii. La fel în acelasi context a existat o tacere preprogramata si despre exilul din interior. Pentru românii din afara granitelor aceasta poate i-ar ajuta sa descopere noi valori românesti care sa le transmita copiilor si nepotilor, dar si prietenilor straini pentru a dovedi contributia care am facut-o ca români în strainatate si nu numai. Pentru cititorul strain Antologia este menita sa demonstreze ca Romania a avut in mod permanent un rol activ in contributia unor valori asa cum a avut si in asimilarea unor valori din exterior.

Tags: ······

No Comments so far ↓

Like gas stations in rural Texas after 10 pm, comments are closed.